Organismul uman are nevoie de cel puțin 50% hrană vie pentru a funcționa optim. Mai mult, dacă într-o zi consumăm mai puțin de 50% hrană vie, organismul tratează restul de alimente (nevii) ca pe ceva străin, nepotrivit pentru el și încearcă să îl elimine, cu consum de energie.

Dar ce este hrana vie?

Este hrana provenită din natură, în forma sa naturală, netratată termic sau chimic. Este hrana care conține ENZIME. Enzimele sunt așadar prezente în toate vegetalele crude, precum și în laptele și ouăle crude, dar și în miere.

Enzimele sunt substanțe active din celule care înlesnesc toate procesele biochimice. Ei sunt catalizatori, care măresc viteza reacțiilor din organism. Fără enzime nu poate avea loc diviziunea celulară, digestia alimentelor. Ele sunt distruse prin tratamente termice la peste 40grade.

Există două categorii de enzime:

1. ENDOGENE, se mai numesc și fermenți și sunt secretate de glandele digestive. Aceste enzime sunt de două feluri:

a) Metabolice, cele din interiorul celulelor; ele au nevoie de vitamine și minerale ( în special zinc și magneziu) pentru a funcționa optim. Ele susțin toate procesele fiziologice, de detoxifiere din organism. Ele nu pot fi suplimentate prin alimentație.

Un stil de viață sănătos, practicarea sportului, lipsa stresului, contribuie la calitatea și cantitatea acestor enzime.

b) Digestive, sub acțiunea cărora sunt:

– digerate alimentele,

– absorbiți nutrienții ( vitamine, minerale) din alimente,

– eliminate rezidurile din organism.

Enzimele digestive sunt secretate de pancreas, ficat, vezica biliară, intestinul subțire, stomacul și colonul.

Principalele enzime sunt:

– amilazele, aflate în cavitatea bucală, care descompun în prima fază carbohidrații;

– proteazele- produse de către stomac și pancreas, necesare pentru digestia proteinelor;

– lipaza, secretată de către pancreas și intestinul subțire, pentru digestia lipidelor.

Cu cât înaintăm în vârstă cu atât nivelul acestor enzime scade și le scade și eficiența. De aici rezultă numărul mai mare de boli ce apar o dată cu înaintarea în vârstă.

Enzimele digestive pot fi suplimentate cu enzime din alimente. Ele sunt enzimele

2. EXOGENE, care pot fi sintetizate prin consumul de hrană vie. Alimentele crude sunt bogate în enzime, în special germenii, legumele, semintele, fructele, toate cât mai proaspete. Prin preparare termică enzimele se distrug, crește aciditatea în organism, se mărește cantitatea de reziduri.

Alimentele crude au propriile enzime, astfel că ele se digeră în organism prin aceste enzime, iar organismul își păstrează enzimele proprii. În schimb, când se consumă hrană gătită, pasteurizată, organismul consumă o mare parte din enzime ( energie) pentru digestie și asimilare. În plus, organismul nu poate digera complet alimentele gătite sau procesate, rezultând reziduri toxice care se acumulează în organism.

Fructele, legumele crude, în stare proaspătă, conțin enzime. Condiția este ca acestea să nu fi fost tratate cu pesticide, pentru că acestea din urmă modifică structura moleculară și distrug enzimele.

Laptele proaspăt, nefiert, nepasteurizat este de asemenea o sursă de enzime. Prin fierbere sau pasteurizare laptele își pierde o mare parte din puterea nutrițională, pentru că își pierde enzimele. Acestea ajută organismul să absoarbă nutrienții din lapte ( minerale). Este totuși recomandat să nu se consume cantități mari de lapte, căci acesta este acid, iar raportul calciu/fosfor nu este tocmai unul optim, absorbția calciului fiind scăzută.

Iaurtul este un lapte care a fermentat, sub acțiunea anumitor culturi de bacterii, benefice pentru sănătate. Aceste bacterii se dezvoltă în laptele viu, care conține enzime. Beneficiile iaurtului sunt nenumărate, datorită bacteriilor probiotice, care stau la baza florei intestinale, aceasta constituind baza imunității.

Apoi, datoriltă enzimelor, iaurtul este ușor digerabil, conținând minerale, precum calciu, fosfor, potasiu, vitamin, B2, B5, B12. În această prezentare mă refer bineințeles la iaurtul preparat în casă, din lapte crud.

Oul proaspăt, în stare crudă, conține enzime. În stare gătită conține nutrienți de bună calitate ( proteine, minerale, vitamine), dar nu conține enzime. Enzimele fac din oul crud un produs ușor digerabil.

Dar, deși oul crud conține o mulțime de nutrienți, nu trebuie exagerat consumul datorită acidului sulfuric pe care îl conține.

Cereale integrale și semințele proaspete conțin enzime. Așadar, enzimele sunt prezente în cerealele și semințele proaspete, dar nu în cele din supermarket-uri, cu adaos de zahar și arome artificiale, ci în cele proaspete, în stare naturală, care se gasesc în piețe sau magazine naturiste.

Însă enzimele din cereale și semințe sunt activate prin înmuierea acestora în apă pentru câteva ore. Astfel, inhibitorii de enzime se dezactivează și nutrienții devin ușor asimilabili.

Mierea de albine proaspătă, conține numeroase enzime, dar și multe minerale și vitamine. Ea trebuie consumată cu moderație, pentru că este hipercalorică și este destul de acidă.

Germenii, sunt cei mai bogați nutritiv, conțin o mulțime de minerale, vitamine și enzime. Mai multe despre germeni găsiți aici

Așadar, o alimentație bazată pe crudități este cea mai sănătoasă pentru organism. Legumele și fructele, prin preparare termică pierd vitaminele și mineralele, dar și enzimele. Astfel, în lipsa enzimelor, nutrienții nu pot fi absorbiți. Chiar și la o hrană vegetală, dacă ea e preparată termic, noi suntem de fapt subnutriți.

Cei ce consumă hrană gătită au nevoie de mai multe proteine, pentru că prin gătire o parte din proteine sunt distruse. De exemplu, carnea conține 25% proteine, dar prin fierbere mai rămân 9% din proteine. Ovăzul brut proaspăt conține 15% proteine.

Deși hrana gătită pare mai gustoasă, totul e o chestiune de adaptare și voință. Dacă ne propunem să consumăm doar hrană crudă, vom observa că în scurt timp ne vom schimba gusturile. Vom începe prin a nu mai dori să consumăm dulciuri sau alte mâncăruri gătite, pentru că vom găsi o mulțime de rețete de hrană crudă foarte gustoase. Vom avea astfel mai multă energie, pentru că organismul își va primi nutrienții din hrana vie.

Consumul zilnic de hrană vie, de tipul celei de mai sus, intensifică activitatea enzimelor protectoare, astfel încât toate procesele biochimice din organism se desfășoară în condiții optime, organele, hormonii, neurotransmițătorii se vor afla în echilibru, ceea ce ne va aduce sănătate și longevitate.

Cu drag,

Claudia Iacob

Acum mai bine de 4 ani am renunțat la carne. Urmasem un curs de nutriție, care m-a provocat ulterior să citesc foarte multe cărți pe această temă. Am făcut această alegere conștient, găsind o mulțime de avantaje, pe care vreau să le împărtășesc cu tine.

1. Digestia cărnii presupune un consum de energie din partea organismului nostru-cel mai mare consum pentru un aliment. Astfel, în timp, celulele noastre se uzează, obosesc, îmbătrânesc mai repede.
2. Carnea conține adrenalină, un hormon secretat de animal în momentul de înaintea tăierii, în prezența fricii, groazei pe care o simte. Toate astea le preia omul prin consumul cărnii.
3. Carnea conține acid uric, acid fosforic, acid sulfuric. Aceștia sunt toxici. Ei sunt neutralizați de minerale alcaline din corp. În absența unei cantități suficiente de minerale alcaline în dieta noastră, corpul ia calciul din oase, neutralizând acești acizi, transformându-i în sulfați, fosfați si urați; în lipsa calciului apare osteoporoza.
4. Carnea este foarte acidă, provocând inflamații ale țesuturilor, iar aciditatea este cauza majorității bolilor.
5. Carnea crește colesterolul rău din organism.
6. Renunțarea la carne ( și la produsele animale, precum și a mâncării gătite) contribuie la reducerea considerabilă a fluxului menstrual.
7. Carnea se digeră greu, astfel că rămân adesea ( uneori și ani) resturi în organism care putrezesc.
8. Consumul cărnii poate duce la inflamarea colonului, a ficatului, a pancreasului, iar inflamarea cauzează boli.
9. Consumul cărnii afectează funcția renală, întrucât rinichii trebuie să lucreze mai mult, pentru a elimina toxinele
10. Cel mai adesea animalele crescute pentru a fi sacrificate pentru carne trăiesc în condiții improprii, fără lumină naturală,
înghesuite în spații mici, asta cauzându-le stres. Energia asociată cu stresul este preluată de către om. De asemenea animalele sunt crescute cu

hormoni, antibiotice, li se administrează vaccinuri, toate astea provocând toxicitate.

11. Consumul cărnii poate irita organele sexuale, ducând la apariția problemelor la prostată.

12. Organismul uman nu este adaptat fiziologic pentru digestia cărnii, deoarece:

– oamenii nu au gheare cu care să prindă animalul,

– oamenii nu au incisivi puternici cu care să sfâșie carnea,

– oamenii au tractul digestiv de 10-12 ori mai mare decât lungimea corpului, astfel resturile de carne pot rămâne mult timp în organism, spre deosebire

de animale, care îl au doar de 3 ori mai mare ( astfel resturile se elimină mai repede),

– stomacul animalelor secretă acid clorhidric de 20 de ori mai puternic decât la oameni, astfel că digestia este mult mai ușoară,

– oamenii dispun de glande salivare, care secretă saliva; aceasta este alcalină, adaptată pentru digestia carbohidraților.

Adesea sunt întrebată de unde îmi iau proteinele?

Simplu, din vegetale: spirulină ( care are cel mai bogat conținut de proteină, superior cărnii), polen, semințe de cânepă, quinoa, hrișcă, migdale, nuci, fasole, linte, mazăre etc. Corpul nu are nevoie de proteine, ci de aminoacizi. Iar aceștia se găsesc și în vegetale. Există o multitudine de opțiuni, totul este să căutăm informații, să analizăm persoane vegetariene aflate la vârste avansate, să vedem vigoarea și tinerețea pe care le afișează.

În era informației în care trăim, cu acces facil la internet, putem obține toate informațiile necesare pentru o alimentație sănătoasă. Totul este să ne dorim o schimbare în viața noastră, o schimbare în primul rând de mentalitate, să nu mai considerăm literă de lege ce spun unii medici, care nu mai doresc să-și îmbogățească cunoștințele și merg pe aceleași principii pe care le-au învățat în facultate, în urmă cu 30-40 de ani. Avem posibilitatea să ne informăm acum, să citim despre fiecare aliment, avantajele și dezavantajele consumului lui și să facem singuri aprecieri de bun simț.

Concepții de pe vremea bunicilor, cum că ei se alimentau cu carne și erau sănatoși este depășită în secolul 21 și parțial incompletă. Atunci existau cu totul alte condiții de trai decât acum. Atunci

– nu exista poluarea care există acum,

– nu aveau în jur atâtea rețele de electricitate si wireless,

– trăiau în apropiere de aer curat,

– nu existau atâtea chimicale și conservanți în alimentație,

– țineau posturile,

– sfințeau mâncarea prin rugăciuni,

– efectuau muncă fizică, care-i mențineau în formă

– nu mâncau chiar atât de multă carne ca în prezent.

Toate astea îi ajutau să trăiască o viață mai sănătoasă. Bolile erau mult mai rare.

Conform Evangheliei Păcii- Isus spune:

”Nu ucideți nici oameni, nici animale, nici alimentele pe care le duceți la gură. Mâncați numai alimente vii, căci viața provine din viață. Nu trebuie să mâncați nimic din ce focul, frigul sau apa au distrus, căci alimentele gătite, înghețate, sau putrezite ard, îngheață sau putrezesc, de asemenea, corpul vostru. Nu tratați alimentele cu focul morții, care omoară atât hrana, cât și corpurile și sufletele voastre; acesta este focul care arde în afara corpurilor voastre, care este mai cald decât sângele vostru.

Deci, mâncati întotdeauna de la masa lui Dumnezeu: fructele bune ale copacilor, grăunțele comestibile și ierburile minunate ale câmpului, laptele animalelor și mierea albinelor. Tot ce este în afară de acestea vine de la Satana și vă duce foarte repede pe calea păcatelor, a bolilor și către o prematură moarte”.

Cu drag,

Claudia