De mulți ani sunt interesată de subiectul nutriție.  Am citit mult, am urmat și cursuri de nutriție. Ceea ce scriu pe site provine în mare parte și din experiența proprie.

Pe parcursul anilor, au fost mai multe etape în modul meu de alimentație.

La început, dornică fiind de a da ceva kilograme jos am adoptat dieta disociată. Astfel, am dat repede jos câteva kilograme. Ceea ce m-a mulțumit. Pe moment.

Apoi, am început să aflu tot mai multe despre consumul de carne și despre influența sa asupra sănătății. Am considerat că nu e potrivit pentru mine din numeroase motive, despre care am scris aici. Am renunțat la ea. Ceea ce mi s-a părut foarte ușor. Atât de ușor, încât mă întreb încă cum am putut să accept acest aliment timp de atâția ani?

Apoi, am redus mult din lactate. În special, cele din comerț. Până le-am eliminat definitiv. Actualmente, consum ocazional lapte prins, preparat de mine din lapte de la piață. Și lapte vegetal.

Au mai trecut niște ani. Și am ajuns într-o nouă etapă. Ei, aici a fost mai greu. Am aflat despre subiectul GLUTEN și cum, mi s-a părut interesant, am început să studiez. Am fost foarte contrariată. Am găsit tot mai multe cărți care tratau acest subiect. Cărți scrise de doctori, care, în urma numeroaselor vindecări pentru pacienții lor, își asumă ceea ce scriu. Toate argumentele lor mi s-au părut de bun simț. Și nu întelegeam de ce se face atâta reclamă pentru consumul de cereale. Cum de am fost îndoctrinați atâțea ani să consumăm multe cereale, fie ele și integrale, când sunt tot mai multe dovezi pentru faptul că produc afecțiuni în organism. Evident, cei mai mulți vor reacționa: “Dar strămoșii noștri consumau cereale!”.

Da, însă ceea ce se consumă azi drept grâu, seamănă foarte puțin cu grâul de acum 2000 de ani, cu cel de acum 100 de ani, chiar și cu cel de acum 50 de ani.

Însă produsele moderne din făină, cele de patiserie, nu ar fi putut fi niciodată preparate din grâul din vechime. Datorită lipsei de consistență și a greutății în a prepara un aluat. Acest grâu avea un conținut bogat în proteine, dar sărac în gluten.

Geneticienii au realizat numeroase transformări ale grâului în epoca modernă, în special în ultimii 50 de ani, rezultând un grâu, cu o producție mult mai mare la hectar. Acesta are un conținut foarte mare de gluten, ceea ce oferă elasticitate mare aluaturilor și gust mai bun produselor de panificație.

Grâul modern este compus în mare parte din amilopectine, care reprezintă un carbohidrat complex. Acesta produce o creștere a glicemiei mult mai rapidă decât la alte produse, chiar și față de zahăr! Deși pare greu de crezut, pâinea din făină integrală are un indice glicemic mai mare decât zahărul.

În 1994 Asociația Americană de Diabet a recomandat consumul de carbohidrați în proporție de 60-70% din totalul caloriilor. Nu e de mirare ca rata de diabet a explodat. În America, numărul diabeticilor s-a dublat în intervalul 1997-2007.

Dar întrucât industria alimentară, în special cea bazată pe cereale, este una cu profit cu multe miliarde de dolari, ea a fost și este intens promovată. Alături de industria farmaceutică, sunt două dintre cele mai profitabile industrii.

Suntem zilnic asaltați de reclame la produse din cereale și la fast food-uri, pentru ca apoi să mergem cu încredere la farmacie pentru Malox, Dicarbocalm, ca să nu mai amintesc de avalanșa de pastile pentru slăbit.

E greu pentru mine să-mi imaginez ce gândire și ce intenții poate avea un creator sau producător de reclame la produse ca Tomy, în care niște indivizi se manifestă ca hipnotizați ( ca să nu spun altfel!) și savurează niște hamburgeri sau mici asezonați cu amintitul ketchup.

O altă inepție de reclamă pe care am văzut-o recent la niște crocănțele de tip bake rolls ( Pizzeti), cu multă sare, cu un mesaj de tip mafiot “Dacă nu mănânci astea, o încurci foarte rău.” Pe lângă pericolul mai mult decât evident că tocmai consumând aceste produse se ajunge la grave probleme de sănătate, mă întreb oare CNA  a văzut reclama asta?

De la începutul secolului 20 au apărut schimbări spectaculoase în viața oamenilor datorate progreselor tehnologice și ale medicinei. În câteva decenii am avut acces la antibiotice, servicii de sănătate publică tot mai performante, vaccinuri.

Tot mai multe familii au renunțat la modul de viață rural și s-au mutat la oraș. Oamenii au devenit mai educați. Cu toate acestea suntem mai manipulați acum decât în trecut, prin mass media. În trecut oamenii se bazau mai mult pe tradițiile transmise din generație în generație, erau mai înțelepți, mai intuitivi, își ascultau mai mult semnalele corpului, cunoșteau valoarea si efectele terapeutice ale postului, pe care îl țineau cel mai adesea ( ca să nu mai vorbesc despre poluare, wireless etc). Boli precum diabetul, cancerul, hipertensiunea arterial erau rarități. Alimentația lor era compusă din produse naturale, fără conservanți, fără produse modificate genetic și cuprindea mai multe proteine și grăsimi decât din carbohidrați. Ca urmare, erau și puțini obezi acum 100 de ani.

Grâul modern declanșează un efect de sațietate și ne dă tot timpul senzația de foame. Cu greu rezistăm să nu ronțăim un biscuit sau un covrig. Consumul regulat de făinoase dă dependență, la fel ca și zahărul. Consumul de dulciuri, stilul de viață sedentar sunt în mare măsură responsabile de epidemia de obezitate. Cu toate astea, responsabil de gradul de îngrășare este în principal consumul de făinoase.

Atât de lăudatele cereale integrale nu sunt mai sănătoase decât cele rafinate. E conform principiului “din două rele alegi pe cel mai puțin rău”. Dar de ce să alegi din două rele, când ai o mulțime de alte variante mult mai sănătoase?

Burta de grâu, termen folosit de Dr William Davis, unul din doctorii cu o bogată experiență în tratarea diverselor afecțiuni prin recomandarea eliminării glutenului din alimentație, se formează ca urmare a consumului de produse din făină timp îndelungat. Aceste produse cresc glicemia, provoacă inflamații, balonări, provoacă aciditate. Și acestea nu sunt singurele complicații. Aproape toate organele corpului sunt afectate.

Se consideră eronat că numai persoanele cu intoleranță la gluten ( care oricum se depistează destul de rar, pentru că rareori medicii recomandă analize pentru a verifica acest lucru) trebuie să renunțe la acesta. Însă a fost dovedit prin studii, dar și în practica medicală că reducerea până la eliminarea glutenului din alimentație conduce la reducerea obezității și în multe cazuri la vindecarea diabetului, sau la reducerea medicației pentru această boală. Și acestea nu sunt singurele efecte benefice.

Personal, am experimentat eliminarea glutenului din alimentație. Urmarea a fost faptul că nu mai mă simt balonată, nu mai am crampe abdominale și sunt mult mai suplă. Am slăbit 3 kg, exact acele kg din jurul abdomenului.

Asta este experiența mea. Consider că nu am pierdut nimic prin renunțarea la gluten. Sunt destule opțiuni. E doar nevoie de mai multă imaginție. Și deschidere către nou. De fapt, nu e nimic nou. E dieta noastră originară. Milioane de ani oamenii s-au alimentat cu produse găsite în mediul natural. Iar agricultura a apărut pe Pământ acum 10000 de ani, o perioadă relativ scurtă față de întreaga evoluție umană. Corpul nostru nu s-a adaptat pentru digerarea optimă a glutenului. Am făcut schimbări în modul nostru de alimentație, în special în ultimii 100 de ani și … ne-am îngrășat!

Să aveți zile minunate!

Cu drag,

Claudia Iacob